Geniile tind sau nu spre nebunie

"Imaginatia este mult mai importanta decat cunostintele. Cunostintele sunt limitate. Imaginatia incercuieste lumea" (Albert Einstein)

SURSA : http://famousartistsandpainting.com/2011/05/albert-einstein-father-of-modern-physics/

Cine a fost Mihai Eminescu? A fost poet, prozator si jurnalist, find socotit de cititorii romani una din cele mai importante voci poetice, care a oferit generatiilor urmatoare un strop din elixirul cunoasterii. In operele sale, se observa atat partea angelica cat si o parte demonica. A revolutionat diferite dogme, atat morale cat si sociale. Prin operele sale elementele naturii au luat fiinta.

Printre creatiile poetului se numara Mortua est!. Scenariul poeziei, prezinta un tablou funerar, dar in acelasi timp plin de viata. Peisajul funerar prinde viata, incepand cu "faclia de veghe", care prezinta un strop de lumina in intunericul mortii. Tabloul este evidentiat si de efectele sonore ale unui clopot de biserica, dar oare acea moarte a avut parte de o inmormantare crestineasca? Din perspectiva poetului acest scenariu este doar un vis nascut din suferinta. O fi avut poetul nostru o pierdere importanta? Probabil a pierdut ceva in momentul in care a pus aceste cuvinte pe hartie. Nu degeaba geniile tind spre nebunie. In continuare este prezentat ritualul mortii in care cele doua dimnesiuni (a paradisului si al infernului), par a se intalni intr-un punct comun. Acest "loc de intalnire"este rodul imaginatiei, si cumva al controlului, este puctul in care poetul are putere absoluta, putere care ia nastere , din adancurile vointei sale. Avand in vedere aceasta putere absoluta, in mod normal, doar o fiinta, daca poate fi numita fiinta, cu abilitati supranaturale, care detine intr-una din palme timpul, si in cealalta palma spatiul, ar avea capacitatea de a supune propriei vointei cursul natural al lucrurilor. Ar putea fi Dumnezeu, sau poate diavolul, dar ambii isi tin sufletele incatusate in imparatiile lor. In mod normal, au capacitatea de a priva sufletele de libertate. Ar putea fi in acelasi timp gardienii, care protejeaza, intr-un mod sau altul un fel de echilibru, pentru a nu readuce universul inapoi in haosul primordial. Daca sentimentele ar fi insemnat distrugere, oare de ce le-a fost ingaduit de catre aceaste entitati necunoscute sa existe, si de ce li s-a ingaduit sa aleaga. Probabil de la faptul ca pacea survine numai in urma distrugerii universale.

Realitatea noastra a oamenilor, nu este decat un simplu vis, dar in acelasi timp poate sa para ca lumea este creata de noi, pentru ca noi avem abilitatea de a analiza si de a alege, avem sentimente: dragoste, ura, invidie, prietenie. Sentimetele sunt cele care ne definesc alegerile; dragostea ne intareste, teama ne impiedica. Din fericire, ne aflam intr-un echilibru, dar pentru a inclina balanta in favoarea omenirii, avem nevoie de cunoastere. Probabil cunoasterea este cea care va readuce lumea la haosul primordial, la urma urmei este tot un sentiment omenesc, probabil mult mai puternic decat dragostea sau ura. dar nu o sa ne aduca libertatea. Cat despre genii; in conditie umana, efemera, nu li se ofera timpul necesar pentru a le descoperi adevarata putere a cunoasterii. De aceea geniile tind spre nebunie; si apoi regreta ca nu au realizat ce si-au dorit. Au incercat sa fie reci, detasate, cu atitudine apolinica; de aceea cred ca filozofia de fapt nu explica nimic, doar complica lucrurile, despica firul in patru. la fel ca si cunoasterea luciferica al lui Lucian Blaga; Cunoasterea sa presupune potentarea misterelor la dimensiuni cosmice, si descoperirea de noi intrebari, nu raspunsul la ele. In schimb stiinta, fiind limitata, atat de tehnologie, cat si de timp, gaseste raspunsuri, dar raspunsurile sunt intotdeauna incomplete. Nu prea pare sa fie o rezolvare la problemele existentei. Incepand cu descoperirea atomului, si a particulelor subatomice; si continuand cu dezvoltarea tehnologiei si cu aparitia microscopului electronic, s-a mai dat un raspuns; Informatiile necesare referitor la structura ADN-ului, care se presupune ca ar fi sursa abilitatilor noastre, ca oameni; atat material cat si nematerial. Cand spun nematerial ma refer la caractere de comportament, sau sursa sentimetelor de ex; Oare noi avem inscris in bagajul genetic si sentimetele? Atat la oameni cat si la animale; de exemplu animalele isi ingrijesc progeniturile, viteza cailor este transmisibila genetic; Oare si abilitatile de a crea , de a scrie poezii, asa cum a facut Mihai Eminescu, de a realiza proiectul unei catedrale gotice, este inscris in codul genetic? Si se ridica din nou a multime de intrebari care in loc sa le aflam raspunsul, descoperim ,iar si iar alte intrebari. Se poate spune ca probabil tintim mult deasupra conditiei noastre umane, si nu ne este ingaduit sa atingem perfectiunea pentru ca atunci lumea nu ar mai evolua, si s-ar pierde totul in negura timpului.